Cerul și marea au fost întodeauna o sursă inepuizabilă de inspirație pentru poeți. Elogiate în paradisul cuvintelor îmbracă în forme diferite, viața, gândul, trăirea omului în esența lui. Marea este cerul nesfârșit al celor care privesc mereu spre țărm cu ochii larg deschiși. Întodeauna marea a fost răsfăț pentru minte și trup, pentru suflet, îndrăgostiții s-au elogiat tangențial la atingerea mării. Ce noroc să trăiești alături de mare tot timpul anului! Să cuprinzi cu privirea toată profunzimea ei, să te contopești cu valurile, precum sirenele călătoare în căutare de prinți îndrăgostiți. Vă vorbesc despre o mare pe care o cuprind în brațe în fiecare an, dar ce te faci cu ceilalți ce locuiesc la mii de kilometri depărtare și ard ca lumânările aprinse să o revadă! Faleza unde cobor să înot este mereu îmrejmuită de palmieri și nisip ca aurul sau cel puțin cu reflexe de toate culorile. Iubesc sezonul cald și marea ce potolește arșita verii. O admir când învolburată vine spre mine, iar v
Asociació Cultural Romanesa de Catalunya